Picături de ploaie, ceaţă, sâmbătă dimineaţa … Hmmm. Sună a repaus la domiciliu. Indicii eronate, concluzie greşită! Locaţia era alta – Muzeul Viei şi Vinului Hârlău!

Picături, multe picături, dar de această dată de must! Mireasma strugurilor zdrobiţi de bunicuţii Hârlăului inundase curtea muzeului. În prag ne întâmpinau gazdele, costumate tradiţional, purtând pe braţe colacul de bun venit. Şi domnul profesor Iancu … dumnealui ilustra personajul înţeleptului care ştie povestea istoriei vinului şi cu tremurici în glas le împătăşeşte copiilor din experienţa sa.

Am poposit la han (sala a IV-a a muzeului) pentru a „cădea la învoială” cu tovarăşii de drum. Învoiţi fiind, ne-am luat sumanele de boier din cuier şi am apucat  spre munci şi credinţe (sala a VII-a). Pe dogar (sala a IX-a) l-am găsit cu doagele sale, dar aparatul lui de radio nu era în stare de funcţionare şi pierdeam semnalele din ţară. Pe olar (sala a X-a) ia-l de unde nu-i. Şi-a lăsat creaţiile şi a plecat la mustit.  Şi noi pe urma lui.

Numai că în holul Muzeului Viei şi Vinului ne-am oprit să ne minunăm de expoziţia de gravuri. Şi ce să crezi! Ne-am pomenit că se face atelier de gravură pentru pici. Şi noi cu ei, mai curioşi din fire, să vedem ce şi cum. Noroc de limita de vârstă că am rezistat tentaţiei de a fi „mici xerox-uri” (definiţia dată gravurii de un copilaş).  Maestrul le-a arătat ucenicilor cum să întindă tuşul de tipografie pe modelul de lemn, pentru ca apoi să „lipească” o coală de hârtie şi la final … surpriză! Un peştişor, o mască, un strugure imprimate pe hârtie au fost deliciul copiilor.

Picurii de ploaie şi frigul au completat atmosfera de sărbătoare! Strugurii se coc toamna!

Din pasiune pentru turism,
Raluca LUCA.