Icar Tours. Din pasiune pentru turism » Jurnale

Info Trip … de la organizator la participant

Ecaterina Hănceanu — Thu, 17 Nov 2011 07:44:34 +0000

În perioada 10-13 noiembrie, împreună cu colega mea Alina Hongu (Icar Tours Bacău), am participat la un Info Trip organizat în Bulgaria, mai exact în stațiunile montane Bansko și Borovets. Nu pot decât să spun ”Oauu!” și nu doar pentru că am schimbat temporar ”biroul” ci și pentru faptul că a fost o experiență inedită: din postura de organizatoare a Info Trip-urilor la hotelurile din Iași, pentru studenții la profil turistic, am devenit eu acel învățăcel curios cu pixul și agenda în mână și cu o mulțime de întrebări pentru ghidul nostru.

Am vizitat pârtiile celor două stațiuni și aproximativ 40 de hoteluri în toate cele trei zile, fiecare cu propriile sale servicii și cu caracteristicile sale definitorii: cascadă cu peștișori, piscină la etaj, restaurant tradițional, cramă bulgărească, teren de tenis, piscină interioară cu trecere spre cea exterioară, căbănuțe cu jacuzzi, camera de gheață alături de camera cu aburi, hoteluri cu priveliștea spre pârtie ori spre pădure și multe, multe alte atracții deosebite.

Grupul nostru a fost format numai din colegi de breaslă, de la agențiile de turism din toată țara și ghizii noștri bulgari. Am întâlnit oameni deosebiți care mi-au împărtășit din experiența și impresiile lor din alte Info Trip-uri și cu care am reușit să adun momente plăcute și bună dispoziție la finalul fiecărei zile de vizitat hoteluri.

Concluzia mea este, după acest Info Trip, că Bulgaria poate fi surprinzătoare din punct de vedere a dotărilor din structurile de cazare și de pe domeniul schiabil și se poate adapta cu ușurință cerințelor turiștilor. Bansko şi Borovets sunt două destinaţii încadrate în categoria ”must see” şi le recomand cu cea mai mare încredere turiştilor! Colegele mele vă aşteaptă la sediile Icar Tours cu cele mai bune oferte şi preţuri accesibile la cele mai interesante hoteluri pe care eu una le-am văzut.

Tweet This Post

Peisaj de toamnă la Castelul familiei Sturdza de la Miclăușeni

Victoria Epurean — Mon, 31 Oct 2011 20:03:54 +0000

A sosit toamna și clubul de ghizi marca ICAR Tours a început o nouă serie de activități interesante și totodată antrenante!

Am recrutat noi membri, am făcut ședințe, am făcut și teme, dar era necesară și o ieșire din rutina zilnică.

Așadar, ca să ne cunoaștem mai bine am pregătit bobocilor o vizită ghidată la Castelul Sturdza de la Miclăușeni. A fost bună ideea pentru că am avut parte de o zi superbă de toamnă, înviorată de un soare amabil și un peisaj de neuitat.

Odată cu această acțiune am lansat și un concurs foarte tentant! Fiecare membru din clubul de ghizi va trebui să organizeze o vizită ghidată la un obiectiv turistic din Iași și împrejurimi, iar cel care va fi cel mai original și va iniția o vizită cât mai bine pusă la punct va fi premiat!

Am dat startul eu, ca să sparg gheța și mi-a reușit. Toți au fost încântați atât de atmosfera de la fața locului până la obiectivele turistice propriu-zise.

În spatele aleii șerpuitoare numită Aleea prințesei Olga Sturdza am descoperit un edifciu umbrit de arbori seculari, care se impunea în fața noastră prin stilul său neogotic flamboyant.

Ne-am întâlnit cu ghidul castelului și am plecat cu pași repezi să aflăm povestea acestui edificiu deosebit. Am rămas uimiți când am auzit ca e un castel care are peste 120 de ani, plin de simboluri și care a avut o istorie zbuciumată.

Castelul a avut rol de reșendință pentru Gheorghe și Maria Sturdza, orfelinat în perioada comunistă, iar în momentul actual obiectiv turistic conservat.

Pe întreg domeniul se află și Mănăstirea Miclăușeni, un adevărat complex monastic care pune la dispoziția turiștilor și spații de cazare. Un atu al acestei locații este faptul că intreg domeniul este înconjurat de arbori seculari care formează un parc dendrologic, iar ceea ce dă farmec acestui ținut retras este lacul, pe malul căruia îțî poți găsi liniștea sufletească.

În plus acest loc turistic este o destinație foarte potrivită pentru cei talentați la pictură, pentru că au ocazia să realizeze niște peisaje deosebite de toamnă.

Cei care doresc să viziteze acest obiectiv turistic sunt așteptați în fiecare zi de ghidul castelului între orele 10:00-17:00 de luni până vineri, iar sâmbătă și duminică între orele 13:00-17:00.

Fiți cu ochii pe noi pentru că vizitele noastre de documentare continuă și astfel puteți afla mai multe despre comorile Iașului de altădată!

Tweet This Post

Un singur regret…

Victoria Epurean — Thu, 25 Aug 2011 08:33:43 +0000

Guest post: Tătaru Roxana, membră a Clubului de Ghizi

Ieri, 24 august, am avut bucuria să particip la un tur de oraş aparte. Ce anume l-a diferenţiat de altele?

Pentru început, faptul că de data aceasta i-am invitat pe colegii mei de la cursul de italiană la turul pietonal organizat de ghidul nostru, domnişoara Victoria Epurean. Pentru că de câteva săptămâni am avut acces la două lumi (cea a iubitorilor de turism autohton şi cea a tinerilor dornici de a învăţa limba italiană) m-am întrebat în sinea mea ce ar fi dacă aceste două lumi ar interacţiona una cu alta. A rezultat o experienţă frumoasă pentru participanţii ambelor “tabere”, animaţi de dorinţa de a cunoaşte Iaşul pe de o parte, şi limba italiană, pe de alta. Liantul celor două lumi l-a reprezentat domnul Emil Bejan, ghidul Catedralei Catolice “Sf. Maria Regină”, care a fost, ca de fiecare dată, un amfitrion ireproşabil. Ne-a încântat vorbind despre simbolistica acestui spaţiu sacru, atât în limba română, cât şi în italiană, prezentarea bilingvă de la Catedrală fiind o premieră pentru turul nostru de oraş. Cu acest prilej, domnişoara Victoria Epurean i-a oferit domnului Bejan o diplomă de mulţumire pentru colaborarea cu agenţia Icar Tours la proiectul Tur de oraş gratuit. Cu modestia care-l caracterizează, dumnealui s-a arătat foarte încântat de această recunoaştere, spunându-ne că nu a mai primit o diplomă de pe vremea când era licean. La final ne invită să revenim, arătându-şi disponibilitatea de ne vorbi şi altădată despre iubirea sa “cea mai focoasă”, Catedrala.

Un alt element de noutate pentru turul nostru de oraş l-a constituit vizitarea ansamblului de la mănăstirea Golia, loc în care doamna Carmen Chiorcea ne-a invitat în intimitatea Casei Creangă. Aici am văzut reminiscenţele activităţilor scriitorului, de la straiele de diacon purtate de acesta, până la masa la care scria. Ies din odaie imaginându-mi-l înconjurat de cele treizeci de pisici ale sale şi ţinând în poală câte una, ca în filmul “Un bulgăre de humă”.

În curtea mănăstirii am admirat câţiva păuni, dintre care unul albinos.

Am avut privilegiul de a fi “la înălţime”, în sensul propriu al cuvântului, urcând în Turnul Goliei, de unde am admirat “oraşul furnicar”. Am privit de sus către complexul ecleziastic de la Bărboi, ceea ce pentru mine e o filă scrisă, şi apoi Catedrala Catolică, o filă nescrisă încă.

Am încheiat turul de oraş cu bucuria noilor descoperiri făcute şi cu singurul regret că nu e în fiecare zi miercuri.

Tweet This Post

Un început de drum cu rezultate excelente!

Ecaterina Hănceanu — Wed, 17 Aug 2011 10:55:42 +0000

Guest Post: Anca Loghin şi Răzvan Costea (Interni ICAR Tours)

Nici un lucru bun (şi foarte bun) nu s-a realizat vreodată, în istoria omenirii fără PASIUNE. Cu acelaşi sentiment în suflet şi cu un zâmbet larg am fost şi noi întâmpinaţi de echipa ICAR Tours, alături de care am continuat pe parcursul internshipului proiectul Tur de oraş gratuit. Am învăţat aici, că munca de echipă este o condiţie sine qua non a succesului şi că, pe deasupra, este extrem de FUN. Am învăţat să avem curaj şi încredere că putem face lucruri mari, deşi suntem la început de drum. Am realizat că fără entuziasm, creativitate şi muncă nu există profesionalism.

Astăzi, am ajuns la finalul internshipului iar rezultatele muncii noastre de o lună s-au concretizat în organizarea conferinţei de presă susţinută la Biroului de Informare Turistică Iaşi. Am realizat astăzi că suntem cu toţii mici constructori şi că munca noastră ne reprezintă şi ne defineşte. Am mai învăţat de la domnul director faptul că ATITUDINEA (pozitivă) trebuie să funcţioneze ca o busola atât în viaţa personală cât şi în cea profesională.

Astăzi ne-a venit şi nouă rândul să mulţumim echipei ICAR Tours, în primul rând pentru că există şi sunt printre puţinele companii care oferă o astfel de oportunitate pentru noi, tinerii, aflaţi la început de drum. Eu (Anca Loghin) mulţumesc Victoriei (coordonatoarea noastră mereu zâmbitoare) că a avut răbdare în fiecare zi să mă aştepte de fiecare dată când am întârziat. Eu (Răzvan Costea) le mulţumesc membrilor echipei pentru că de la fiecare în parte am reuşit să învăţ ceva nou şi util. Împreună (Anca şi Răzvan) mulţumim celor de la ICAR Tours pentru că ne-au demonstrat că într-o ţară, în care ignoranţa este la modă, există oameni frumosi cărora le pasă şi care fac lururi frumoase în care investesc DINAMISM, CREATIVITATE şi ENTUZIASM.

Tweet This Post

Aripi spre Icar

Ecaterina Hănceanu — Wed, 10 Aug 2011 11:00:36 +0000

Guest post: Florin Bărhălescu

Iunie 1988 – au înflorit teii pe Copou, iar eu am examen la …teorema lui Couchy.

Nu mai merge aşa! Trebuie să îmi încarc bateriile! Mai am cinci zile până la examen! Urc în acceleratul de Mangalia cu toate cursurile şi mă refugiez în camera răcoroasă de sub vişin pentru matematicile speciale necesare oricărui inginer.

După o noapte de toceală văd că nici somnul nu-mi vine uşor şi atunci plec în căutarea anilor de liceu şi a răsăritului de soare.

Nisip, valuri, plajă, dig, aripi, nori, pescari, pastel, lumină, soare, gânduri, versuri…

Revenit la Iaşi am picat examenul, dar, cu peniţele pentru desen tehnic şi cu tuş negru pe o coală A1, am păstrat răsăritul de soare pentru toate examenele vieţii.

Ianuarie 1997 – ICAR TOURS îşi caută o siglă cu aripi, cu poveste şi cu soare şi regăseşte … paşi pe nisip şi două cuvinte în Times New Roman.

August 2011 – regăsesc răsăritul de soare în fotografiile fiului meu.

Paşi pe nisip, aripi, răsărit de soare pentru zile iluminate …

Tweet This Post

Rafting şi bună dispoziţie

Ecaterina Hănceanu — Mon, 08 Aug 2011 09:08:57 +0000

Mai vrem! A fost excelent! Au fost singurele cuvinte rostite după finalizarea traseului pe Bistriţa.

Evenimentul a avut loc sâmbătă, 6 august, la ora 12:00 cu plecare din localitatea Satu Mare, Vatra Dornei. Împreună cu un grup de turişti din Iaşi, Bârlad şi Arad, am ajuns la destinaţie nerăbdători şi entuziasmaţi să petrecem momente de neuitat. Am fost întâmpinaţi de domnul Petru Ariciuc, reprezentatul organizaţiei Dorna Adventure şi de ghizii celor două bărci Mihai şi Ionuţ Oaşcu. Înainte de a urca în bărci, cu toţii am avut parte de lecţii serioase de instructaj şi sfaturi pentru buna desfăşurare a activităţii de rafting. Traseul propus a fost de 12 km, aproximativ două ore.

Toţi cei prezenţi au afirmat că a fost o experienţă de neuitat: “a fost foarte distractiv pentru că pe lângă instruirea şi comenzile ghidului, acesta ştia să facă atmosferă şi să creeze o ambianţă plăcută între coechipieri. Ne-a povestit despre zona turistică, am făcut baie în locurile propuse de acesta, ne-am luat la întrecere cu cealaltă barcă, ne-am stropit, a dat nume echipelor iar pe porţiunile cu ape învolburate ne încuraja să mergem mai departe. Cu toţii ne-am relaxat, am admirat şi am făcut poze.”

Concluzia tuturor: Activitatea de rafting propriu-zisă a fost foarte bine organizată, cu mult profesionalism şi desfăşurată cu pasiune pentru turismul activ.

Tweet This Post

Fascinaţia ansamblului ecleziastic de la Bărboi

Victoria Epurean — Mon, 01 Aug 2011 14:29:48 +0000

Post guest: Roxana Tătaru, membru al clubului de ghizi

După cum poate vă amintiţi de data trecută, eu mi-am manifestat interesul pentru turismul religios, alegându-mi ca temă prezentarea complexului arhitectonic de la Bărboi, care pentru mine, ca ieşeancă, este cartea mea de vizită, obiectivul turistic cu care mă mândresc cel mai mult.

Citeam undeva despre cum un critic de artă le recomanda iubitorilor sculpturii lui Brâncuşi să-i privească operele de artă într-o manieră circulară, mişcându-se de jur-împrejurul lor, pentru a le aprecia la adevărata lor valoare. E ceea ce fac de fiecare dată când sunt impresionată de un obiectiv turistic sau de arta tridimensională. Am aplicat această sugestie a criticului de artă şi în cazul ansamblului de la Bărboi şi abia atunci am înţeles ce anume m-a vrăjit în cazul acestui local. Vă voi dezvălui motivul la momentul potrivit. Până atunci vă propun un exerciţiu de imaginaţie, şi anume gândiţi-vă că vă aflaţi în faţa acestui edificiu religios. Aşadar, suntem în imediata proximitate a mănăstirii Golia, în Târgu Cucului, pe stradela Bărboi numărul 12 şi ne pregătim să explorăm ansamblul ecleziastic.

Ne oprim în faţa turnului-clopotniţă sau turnul cu ceas, cum mai este denumit, prima componentă a complexului arhitectonic pe care o vedem dacă privim dinspre intrare. Suntem întâmpinaţi cu o inscripţie în limba română, situată la parterul turnului, pe care este scrisă denumirea edificiului-“ Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, e caracterizată ca un “ monument istoric de artă şi arhitectură”, tot aici fiind realizat şi un foarte succint istoric al construcţiei.

Aflăm că cel dintâi ctitor a fost vornicul Ursu Bărboi şi că edificiul a fost refăcut în prima jumătate a secolului al 19 lea de către logofătul Dimitrie Sturdza, după planurile arhitectului Andrei Karidis. Pe aceeaşi inscripţie este specificat că aici sunt înmormântaţi membri ai familiei Sturdza, precum şi poetul Alecu Russo.

Întreg ansamblul de la Bărboi cuprinde biserica propriu-zisă, turnul cu ceas, monumentul de piatră ridicat în amintirea bisericii Sfânta Vineri, casa parohială, casa de ape şi zidul de incintă. Să ne imaginăm că urmărim cu privirea turnul-clopotniţă. Ce poveşti evocă el? Se spune că arhitectul Andrei Karidis ar fi murit în sărăcie într-una din încăperile turnului şi că aici a fost găsită biblioteca scriitorului Costache Conachi.

Din toate elementele constitutive ale complexului arhitectonic de la Bărboi, turnul cu ceas rămâne cel mai misterios, căci este singurul al cărui interior nu-l putem vizita.

Pătrundem în curtea bisericii pe o poartă din fier forjat decorat, păşind pe piatră cubică. De o parte şi de alta vedem zidurile de incintă, nu foarte înalte, care amintesc de perioada în care acest lăcaş a fost mănăstire. Zidurile separă ansamblul ecleziastic de restul oraşului, creând o impresie de plăcută atemporalitate.

În curte, în partea stângă, observăm Casa parohială. Parcă le vedem pe fetele de la primul institut pentru educarea tinerelor sau pe Ion Creangă mâhnindu-se când şi-a văzut lucrurile aruncate din casă. Acestor persoane ale trecutului le iau locul actualii locuitori ai Casei parohiale. O vedem, de data asta aievea, pe Maica Veronica, care are bunăvoinţa de a ne iniţia în tainele icoanelor şi ale catapetesmei prezente la Bărboi. Datorită dumneaei acest edificiu dobândeşte pentru ascultători o componentă afectivă, căci clipele în care ne vorbeşte despre obiecte şi spaţii sacre ni le vom aminti mereu cu drag.

Ajungem în sfârşit în faţa bisericii propriu-zise. Maica Veronica ne vorbeşte despre pridvor, pronaos, naos, altar, catapeteasmă. Când am auzit prima dată aceşti termeni eram de-o şchioapă şi vizitam mănăstirile din nordul Moldovei cu şcoala. Ne povesteşte despre iconografia bisericii şi despre obiectele de valoare care se găsesc acolo. În incinta edificiului religios de la Bărboi se află, de asemenea, şi mausoleul familiei Sturza, sculptat în marmură albă.

Ieşim din biserică şi îi mulţumim Maicii Veronica pentru amabilitatea cu care ne-a dezvăluit atâtea aspecte interesante despre acest spaţiu sacru. Vizita noastră se apropie de sfârşit. Unul dintre dumneavoastră, citirorii, îmi aminteşte că vă sunt datoare cu răspunsul privind motivul pentru care biserica Bărboi exercită o asemenea fascinaţie asupra mea. Aşadar, ce anume m-a vrăjit la ansamblul din Târgul Cucului? Arhitectura? Legendele despre oameni de-altădat’? Grădina atât de bine îngrijită de Maica Veronica? Desigur, câte ceva din toate acestea, dar este un motiv care le surclasează : şi anume sistemul de iluminat PhilipsJ. Cândva, pe înserat, am văzut pentru prima dată acest lăcaş scăldat în lumină şi mi-a furat ochii şi inima definitiv.

Tweet This Post

Am pătruns în tainele Palatului Roznovanu

Victoria Epurean — Fri, 29 Jul 2011 07:00:11 +0000

Guest post de Alina Unguraşu

Sâmbătă, 23 iulie, am avut plăcerea să particip, preţ de câteva ore, la un tur al Iaşilor de altădată. Nu a fost doar un tur pietonal, după cum am fost obişnuiţi de Icar Tours, ci a fost o vizită a câtorva dintre obiectivele turistice ale oraşului. Mai întâi, ne-am oprit la Palatul Roznovanu şi ne-am continuat, apoi, drumul cu Biserica Trei Ierarhi şi Muzeul Unirii.

La Palatul Roznovanu ne-au întâmpinat ghidul Irina Sandu şi Delia Baston de la Biroul de Informare Turistică. Frumoasa poveste a Palatului a început a ne fi relatată, nu fără emoţii, de ghidul nostru, doamna Irina Sandu. Am avut ocazia, astfel, să ne imaginăm cum trăiau vechii boieri de la 1800 şi să cunoaştem, cât ne este cu putinţă, aspecte ale tumultoaselor poveşti de familie. Am fost apoi invitaţi în sala principală a Palatului unde, domnişoara Delia Baston, de la Biroul de Informare Turistică, ne-a ilustrat şi utilitatea practică a noii şi deopotrivă, a vechii încăperi ce serveşte ca sală de şedinţe actualului primar al Iaşului. Am avut ocazia să admirăm bulevardul Ştefan cel Mare chiar de la balconul de unde, în trecut, cucoanele şi boierii familiilor Rosetti şi Roznovanu se delectau cu rafinatele băuturi ale timpului lor sau se răcoreau în serile de bal.

Nu departe de Palat se află Biserica Trei Ierarhi, prezentată, în puţine cuvinte, de domnul Ionel Nicolae, ghidul obiectivului. Surprinsă plăcut am fost să văd cum se păstrează astăzi vechiul tablou votiv al familiei domnului Vasile Lupu, acoperămintele de mormânt ale familei, odoarele bisericeşti şi icoanele vechi din colecţia muzeului. Se poate vedea şi astăzi cum a fost redată în pictura murală frumuseţea doamnei Tudosca care îşi poartă şi acum şiragurile de perle ori cerceii lucraţi de cei mai iscusiţi meşteri orfevrieri ai timpului. Cred că este unul dintre obiectivele ce merită a mai fi văzut, reuşind poate să avem, cu bunăvoinţa ghidului muzeului mai multe informaţii despre piesele păstrate în Sala Gotică, fosta trapeză a mănăstirii de călugări ori despre povestea locului, plină, de altfel, de însemnătate, pentru istoria culturală a Moldovei.

La Muzeul Unirii, am avut prilejul să vizităm, alături de muzeograful Brânduşa Munteanu, una dintre reşedinţele domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Desigur, ghidul nostru a reuşit, cu multă delicateţe, să ne poarte cu gândul la vremea când Cuza stătea cu doamna sa la Iaşi. Dacă la parter am putut vedea numeroase fotografii, mobilier sau costume care se purtau în vremea Unirii, iată că la etaj am putut intra în sufrageria, salonul doamnei, camera de biliard sau dormitorul familiei. Nu mică mi-a fost mirarea să văd umbrela, mănuşile, evantaiul, ori frumoasele servicii de ceai ale doamnei, care parcă ne îmbie pe noi astăzi şi, fără îndoială, pe cei prezenţi în acele timpuri, la serile de bal de la palat, să ascultăm muzica pianului. Trebuie să amintesc frumoasele costume care aparţineau lui Cuza şi doamnei Elena şi nu în ultimul rând fotografiile vechi, mai puţin cunoscute astăzi ale familiei domnitoare.

Tweet This Post

Continuarea unui traseu în profesia mea …

Administrator — Thu, 31 Mar 2011 09:29:20 +0000

După cum v-am anunţat deja, prima sesiune a cursului Agent de Ticketing s-a încheiat. Cursanţii au susţinut examenul, comisia a fost plăcut surprinsă şi, ieri, a fost scrisă prima semnătură pe certificate (fiind vorba despre certificare CNFPA, trebuie să semneze fiecare membru al comisiei de evaluare).

Doamna Felicia Ghimpu ne-a transmis câteva gânduri pe care a fost de acord să le împărtăşim cu voi:

“Aşa cum spuneam la înscriere, cursul acesta a apărut la momentul oportun pentru mine. A coincis în mod fericit cu planurile pe care mi le făceam în vederea continuării unui traseu în profesia mea. Ticketing-ul a fost un domeniu cu totul aparte pe care nu am mai avut ocazia să-l abordez până acum. Îmi erau absolut necesare unele cunoştinţe în acest plan al activităţii unei agenţii de turism. De asemenea activitatea în sine, modul de organizare, strategiile de vânzări, de abordare şi menţinere a clienţilor, într-o agenţie de turism, au fost foarte interesante pentru mine, având în vedere că nu am activat niciodată în acest domeniu. Nu în cele din urmă, a avut importanţă şi aportul profesorilor noştri, Florin Bărhălescu având abilităţile şi ştiinţa de a susţine acel fel de curs pe care l-aş dori tuturor studenţilor din universităţile româneşti.

Felicia Ghimpu“.

Tweet This Post

1 mai bucovinean la Pensiunea Păltinoasa

Alexandra — Mon, 03 May 2010 11:12:55 +0000

Îndrăgostiţi de Bucovina, aşa ne-am întors din minivacanţa de 1 mai! După cum ştiţi am acceptat invitaţia domnului Iulian Mariciuc şi am petrecut un week-end încântător la pensiunea Păltinoasa. Pentru ce v-o recomandăm cu mare drag?

 În primul rând pentru că este cea mai bună alegere în ceea ce priveşte raportul calitate preţ.

 Oferă, datorită poziţionării (8 km ditanţă de Gura Humorului, 28 Km de Suceava), posibilitatea de a vizita foarte uşor următoarele obiective: mănăstirea Humor, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Putna şi Schitul lui Daniil Sihastru, mănăstirea Dragomirna, Cetatea de Scaun a Sucevei, casa memorială Ciprian Porumbescu, atelierul de ceramică Marginea, Salina Cacica. De asemenea, pentru a vă perece timpul liber recomandăm Centrul de agrement Ariniş, iar pentru perioada de iarnă pârtia de schi Gura Humorului şi nu în ultimul rând Colţul Zoologic Şoimaru.

 Ospitalitatea şi prietenia cu care vă vor primi Iulian şi Cristina Mariciuc, proprietarii pensiunii.

 Mese tradiţional bucovinene, fără meniuri fixe, putând ruga gazdele să va pregătească ceea ce doriţi. Bucatele sunt gustoase pentru că sunt pregătite cu drag şi din ingrediente naturale.

 Posibilitatea de a vă distra şi relaxa fără a simţi că deranjaţi, chiar dacă plănuiţi o petrecere până în zori.

 Alte facilităţi de care dispune pensiunea şi care nu presupun costuri suplimentare: masă de biliard, masă ping-pong, joc darts, internet wireless.

 Posibilitatea de a utiliza bucătăria complet utilată, grătarul, locurile de parcare.

 Acces la liziera pădurii, unde este amenajat cu bănci şi mese un loc unde vă puteţi relaxa bucurându-vă de natură şi aer curat. De asemenea, proprietarii acceptă să fiţi însoţiţi de animale de companie.

Pensiunea este ideală pentru o ieşire cu prietenii sau în familie dar şi pentru aniversări, indiferent de motiv! De 1 şi 2 Mai am petrecut altfel decât litoral sau un simplu concert. Am fost între prieteni şi oameni plăcuţi şi ne-am bucurat de peisaje care ne-au încărcat de energie pozitivă.

Acestea fiind spuse aş mai adăuga doar că pentru noi pensiunea Păltinoasa este pe lista locurilor unde vom reveni cu mare plăcere şi pe care din pasiune pentru turism v-o recomandăm dacă vreţi să vizitaţi Bucovina. Revenim cu ofertele concrete pe care vi le pune la dispoziţie pensiunea Păltinoasa cu diferite ocazii. Până atunci, vă aşteptăm la agenţie pentru mai multe povestiri din vacanţă.

Tweet This Post

Icar Tours. Din pasiune pentru turism » Jurnale

Info Trip … de la organizator la participant

Related posts

Peisaj de toamnă la Castelul familiei Sturdza de la Miclăușeni

Related posts

Un singur regret…

Related posts

Un început de drum cu rezultate excelente!

Related posts

Aripi spre Icar

Related posts

Rafting şi bună dispoziţie

Related posts

Fascinaţia ansamblului ecleziastic de la Bărboi

Related posts

Am pătruns în tainele Palatului Roznovanu

Related posts

Continuarea unui traseu în profesia mea …

Related posts

1 mai bucovinean la Pensiunea Păltinoasa

Related posts