Cernăuți, nașterea spiritului Mihai Eminescu în casa vestitului Aron Pumnul

Din Ipoteşti, „satul din legendă”, porneşte Mihăiţă Eminovici la vârsta de opt anişori spre capitala Bucovinei, aflată sub dominaţie habsburgică, pentru a fi înscris la Şcoala „National-Hauptschulle”. Aici, purtând în suflet imaginea miraculoasă a meleagurilor natale cu „lacul codrilor albastru” şi basmul despre Călin, povestit de bătrânul prisăcar Miron cu vocea lui domoală şi plină de vrajă, însoţit pe străzile cernăuţene de chipul dulce al mamei şi de dorul de libertate, copilul, crescut în sânul naturii, a continuat să soarbă cu nesaţ din izvorul nesecat al cunoştinţelor. La acea instituţie de învăţământ, clădirea căreia se află şi astăzi în oraşul de pe malul Prutului, avându-i ca profesori pe Scarlat Weiacek de Voinski, Iancu Litviniuc şi Ioan Zybaczynski, fiul căminarului a frecventat clasele a treia şi a patra primare din septembrie 1858 până în iulie 1860, fiind clasificat de administraţia şcolii printre cei mai buni elevi.

Găzduit în Casa lui Aron Pumnul, băiatul, care „avea o memorie excelentă şi era de toţi agreat”, adeseori „recitând pe de rost balade populare”, pentru întâia oară a făcut cunoştinţă cu revoluţionarul paşoptist, sosit la Cernăuţi cu zece ani înaintea lui Eminescu. Ilustrul dascăl a jucat un rol important în consolidarea viziunii despre lume a „Poetului poeţilor”.

Click aici pentru oferta specială Citybreak la Cernăuți!

Copilul „mic şi îndesat, cu părul negru pieptănat de la frunte spre ceafă, cu fruntea lată, faţa lungăreaţă, umerii obrajilor puţin ridicaţi, ochii nu mari, dar vii, colorul feţei întunecat, prin care străbătea însă rumeneala sănătoasă a obrajilor” îşi continuă studiile în toamna lui 1860 la Ober-Gymnasium, unde va învăţa până în primăvara anului 1863, când pleacă spre Ipoteşti cu dor de casă în vacanţa de Paşte. Astăzi, deşi a fost restaurată, clădirea şi-a păstrat elementele arhitecturale. Pe peretele din faţă, o placă memorială cu chipul lui Eminescu, pe care sunt scriși anii în care a studiat aici.

Revine la Cernăuţi abia în aprilie 1864. Cernauti_-_Statuia_lui_Mihai_Eminescu

Când zăpada acoperise glia strămoşească şi sfântă cu o plapumă uriaşă şi albă, văruind acoperişurile caselor, accentuând argintul cupolelor bisericilor din vechiul şi istoricul oraş, iar gerul brodase pe sticla ferestrelor pana păsării măiestre, Aron Pumnul, marele gânditor al poporului nostru, care, împreună cu Hurmuzăcheştii, Ioan Gheorghe Sbiera, a pus fundamentul culturii româneşti în Bucovina, a închis ochii pentru totdeauna.

„La moartea iubitului dascăl, micul Mihai lăcrimase prima dată în versuri – acea durere pricinuită de dispariţia marelui Om şi profesor preaiubit, fiind poate cea care i-a atins întâia dată struna ce a scos mai apoi sunete atât de profunde”, scrie Dabija, în eseurile despre viaţa Luceafărului poeziei româneşti.

În noaptea când a murit cărturarul Aron Pumnul, s-a născut poetul Mihai Eminescu.

În toamna anului 1875, la Cernăuţi se serbau două evenimente, inaugurarea Universităţii şi aniversarea a 100 de ani a incorporării Bucovinei la Austria. Din amintirile preţioase ale publicistului Teodor V. Ştefanelli, colegul şi prietenul poetului, aflăm că în acele zile revenise pe plaiurile bucovinene şi Mihai Eminescu: “… Locuiam în Strada Lumii 9. Seara, înaintea serbării, mă trezesc deodată cu Eminescu, care sosise din Iaşi, aducând cu sine în birjă un cogemite lădoi de lemn de o greutate foarte mare…”. Şi bineînţeles fiind aici l-a rugat pe prietenul său să-l însoţească la mormântul profesorului Arune Pumnul şi la casa unde a stat şi s-a format spiritual, când a învăţat la Cernăuţi. Ajungând acolo i-a zis lui Stefanelli: “Uite, acolo am locuit eu şi în căsuţa cea mică era şi biblioteca studenţilor români, la care am fost şi eu bibliotecar un timp…”.

Click AICI pentru ofertele speciale de vacanță de la ICAR TOURS!

Surse: Crai nou, Jurnalul Național

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *