Provence: Ţinutul lavandei, al vinurilor și-al celebrei ciorbe bouillabaisse

Între albastrul Mediteranei şi albul piscurilor Aplilor, nesfârşite câmpuri de lavandă, maci sau floarea-soarelui şi molcome coline cu podgorii, măslini şi chiparoşi între care se ascund case vechi de piatră. Cu o lumină ireală şi peisaje unice, cu vinuri şi mâncăruri fără egal şi cu proverbiala savoire-vivre a provensalilor, o vacanţă în satele din Provence înseamnă a trăi cu bucurie frumuseţea vieţii. Vara este caniculară în Provence, iar pământul este pietros, dar provensalii harnici şi inventivi au reuşit să facă faţă condiţiilor dificile şi în mâinile lor solurile aparent nefertile rodesc din abundenţă. Nicăieri în Franţa, spun băștinașii, nu cresc trufele negre ca aici, fructele nu sunt atât de dulci şi vinurile atât de bune, şi nicăieri lavanda sau condimentele nu sunt atât de parfumate.

Şi nici culorile sau lumina nu sunt ca nicăieri în altă parte. Soarele şi lumina au o strălucire aparte, iar culorile câmpurilor, mov, galbene şi roşii, de lavandă, floarea-soarelui şi maci, a podgoriilor şi plantaţiilor de măslini, în toate nuanţele de verde, sau a pământurilor, în toate tonurile de ocru, au o intensitate unică. Vincent van Gogh era fascinat de strălucirea soarelui şi de galbenul câmpurilor de floarea-soarelui din preajma oraşului Arles şi a pictat aici multe dintre tablourile sale. Spitalul unde s-a stins artistul, în 1890, este acum o galerie multimedia care poartă numele de Espace van Gogh, iar pe câmpurile unde alădată artistul îşi punea şevaletul, sunt acum amplasate copii ale tablourilor pictate atunci.

Click aici pentru oferta specială de vacanță în Italia și Franța de la ICAR TOURS

Prin anii 1920-1930, Provence a devenit foarte populară şi între scriitori sau compozitori, iar familiile burgheziei italiene, franceze, germane sau ruse veneau în vacanţă la Nisa, Antibes sau Monte Carlo încă din perioada antebelică, atraşi de nu doar de peisajele frumoase, dar şi de gustul bun al mâncărurilor.

bouillabaisse

Provensalii îşi apără cu mândrie bucătăria lor însorită şi într-adevăr mâncărurile lor se deosebesc de altele din Franţa în primul rând datorită mirosului condimentelor, a busuiocului, cimbrului şi rozmarinului care se folosesc din belşug, de la prepararea cărnii de miel la îngheţată. La ordinea zilei sunt aici anasonul sau lavanda, usturoiul sau uleiul de măsline, fără care nu se face nimic, iar aioli (sosul de usturoi), tapenade (piureul de măsline negre, cu usturoi, capere şi sardele) sau bouuillabaisse (tradiţionala ciorbă de peşte cu coajă de pâine frecată cu usturoi) sunt repere celebre ale gastronomiei provensale.

Provence îşi valorifică podgoriile şi turistic, iar Ruta vinurilor trece, de la porţile Nisei şi până la Camargue, prin 430 de domenii viticole şi pivniţe particulare de vinuri, unde vizitatorii pot descoperi istoria fiecăreia dintre ele, cultura sau patrimoniul său viticol şi pot face o degustare personalizată. Vinul rozé este dintre cele mai bune şi se împacă foarte bine cu preparatele culinare provensale, în special cu cele care conţin usturoi, vinurile Cotes de Provence şi Cotes Varois sunt oferite cu mândrie chiar şi specialiştilor oenologi, iar vinurile Bandol şi Cassis sunt considerate printre cele mai bune din Provence.

Lavanda, devenită emblema parfumată a ţinutului, ar fi fost adusă aici de romani, care la patru secole după greci au pus bazele unei colonii bogate – provincia romana – de unde şi numele de Provence, şi au construit amfiteatre, temple, apeducte, băi şi stadioane, la Orange, Arles, Aix-en-Provence şi Nîmes.

Click aici pentru ofertele speciale de vacanță oriunde în lume de la ICAR TOURS

Romanii apreciau mireasma şi calităţile terapeutice ale lavandei, îşi parfumau hainele şi băile şi o foloseau şi la prepararea mâncării sau la vindecarea rănilor şi o plantau peste tot unde, pe măsură ce erau cucerite noi teritorii. Şi numele plantei provine de fapt din cuvântul latin lavare – a spăla. În Evul Mediu, lavanda era apreciată nu doar pentru mirosul sau plăcut, ci şi pentru că era considerată un adevărat panaceu şi era folosită şi la parfumarea mănuşilor, ca protecţie împotriva holerei sau ciumei.Odată cu creşterea popularităţii parfumurilor în secolul XVIII, uleiurile esenţiale extrase din lavandă au fost folosite pentru notele de vârf şi de mijloc în formulele create de Fragonard, Galimard şi Molinard, marii parfumierii din Grasse, capitala mondială a parfumurilor.

Cele mai frumoase câmpuri sunt lângă Sault, unde în 15 august este Festivalul Lavandei, lângă Mont Ventoux sau pe platoul Valensole, de unde cumpăra direct lavanda pentru produsele lor şi firme celebre de cosmetice şi parfumuri.

franta provence lavanda flori tour

(sursa:tvr.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *