Foarte mulţi români au cumpărat bilete low-cost în ultimul an. În contextul crizei economice sau nu, oamenii preferă “costurile reduse” în locul biletelor la clasă business sau în general la companiile de linie.

În comparaţie cu ideea iniţială prin care low-costurile zburau doar pe distanţe scurte, în prezent aceste companii nu au limită de distanţă. De exemplu, Blue Air a introdus de curând curse către Thailanda şi Cuba.

De ce sunt practic biletele low-cost mai ieftine?
-există o singură clasă de călătorie, care cu siguranţă nu este business;
-pasagerii nu mai primesc gratuit mâncare şi băutură, însă pot primi contra-cost;
-avioanele aterizează pe aeroporturi secundare care au taxe mai mici şi sunt mai puţin aglomerate;
-angajaţii îşi împart atribuţiile în aşa fel încât fiecare să facă mai multe lucruri şi să acopere costurile de angajare de personal în plus;
-flota este mai puţin numeroasă faţă de companiile de linie, ceea ce înseamnă că şi costurile de întreţinere sunt considerabil mai mici.

În 2009 s-a simţit o creştere substanţială a vânzărilor de bilete de avion. Chiar dacă majoritatea companiilor low-cost deţin platforme online de achiziţionare de bilete, clienţii au continuat să vină în număr foarte mare în agenţie pentru a le cumpăra.

Potrivit Asociaţiei Europene a Companiilor Low-Cost ELFAA, anul trecut companiile low-cost au transportat 162,5 milioane de pasageri, cu o creştere de 8,7% faţă de 2008. Mai exact, cei care au zburat cu low-costuri pe rutele intra-europene în 2009 au reprezentat 35% din totalul pasagerilor pe anul trecut. Cu siguranţă că 2010 va fi un an mai mult decât propice pentru creşterea de vânzări a biletelor low-cost.

Ceea ce este cu adevărat şocant este faptul că, faţă de companiile de linie care au dat afară numeroşi angajaţi, companiile low-cost au angajat în jur de 3.000 de persoane.

Conform Wall-Street, cei 11 membri ELFAA au transportat în 2009 foarte mulţi pasageri:
-Blue Air: 1,7 milioane;
-Bmibaby: 2,9 milioane;
-EasyJet: 46,1 milioane;
-Flybe: 7,3 milioane;
-Jet2.com: 3,3 milioane;
-Norwegian: 10,8 milioane;
-Ryanair: 65,3 milioane;
-SverigeFlyg: 600 mii;
-Transavia: 5,2 milioane;
-Vueling: 8,2 milioane;
-Wizz Air: 7,8 milioane.

Mă întreb la ce nivel va ajunge low-costul în România în următorii 5 ani şi cred cu tărie că vor face concurenţă din ce în ce mai mare companiilor de linie. Multe low-costuri din afară şi-au anunţat deja dorinţa de a intra pe piaţa românească, astfel că preţurile vor fi şi mai benefice pentru pasageri.