La începutul lunii noiembrie vă spuneam că puteţi câştiga un city break la Paris în doi oferit de Icar Tours dacă participaţi în campania „Conturi şi Ponturi” organizată de ÎnOraş.ro. Tot ce trebuia să faceţi era să intraţi pe site-ul Iasi.InOras.ro, să vă faceţi un cont şi să daţi ponturi despre locurile şi evenimentele din Iaşi.

Astăzi aşteptăm la ora 16:00 echipa ÎnOraş.ro în sediul Icar Tours de pe Anastasie Panu 56 ca să facem marea extragerea unde vom anunţa câştigătorul unui city break în doi la Paris.

Tu ţi-ai făcut cont?

Sursa foto: vi.sualize.us

Related posts

• Ai un pont despre Iaşi? Icar Tours şi InOraş.ro te trimit cu un prieten la Paris! (1)
• “Paris – o adevărată plăcere” (0)
• La anul ne întindem aripile şi mai tare! (0)
• Concurs: Icar Tours te trimite într-un City Break la Paris (1)
• City Break în Paris: week-endul pe care trebuie să îl trăieşti (1)

Dacă ştii ponturi despre oraşul Iaşi şi vrei să le împărtăşeşti cu ceilalţi, îţi recomandăm să îţi faci un cont pe ÎnOraş.ro, iar Icar Tours te trimite la Paris cu un prieten.

Ce trebuie să faci în amănunt? Ei bine, trebuie să urmezi 10 paşi extrem de simpli:

1. Intră pe www.iasi.inoras.ro
2. Fă-ţi un cont
3. Urmăreşte evenimentele şi locurile prezentate pe site
4. Apasă butonul „Dă-ne un pont!” şi spune despre un eveniment sau un loc care nu există pe site
5. Verifică codul de participare prin email
6. Ţine degetele încrucişate la marea extragere din 23 decembrie 2011-11-02
7. Alege-ţi un prieten cu care să pleci în vacanţă
8. Te urci în avion la Bacău
9. Te dai jos din avion la Paris
10. Te distrezi la maxim!

În fiecare săptămână poţi câştiga premii de la Mamma Mia, Club Moving, Gravat.ro şi Kangoo Club Iaşi. Urmăreşte extragerile zilnice de pe www.facebook.com/Iasi.InOras.ro şi contactează echipa ÎnOraş.ro la office@inoras.ro sau la 0749INORAS dacă eşti norocosul câştigător!

Nu uita să citeşti regulamentul concursului „Conturi şi Ponturi” disponibil la adresa www.iasi.inoras.ro/info/regulament

Mult succes!

Related posts

• Concurs: Prinde numărul 15 în oraşul tău! (17)
• Azi aflăm cine câştigă excursia la Paris (0)
• La mulţi ani, şefu! (2)
• La anul ne întindem aripile şi mai tare! (0)
• Internshipuri şi stagii de practică de la Icar Tours la Bursa locurilor de muncă (0)

Ghid!!! Toată lumea rămâne entuziasmată atunci când aude de această îndeletnicire. “Oau! Ce frumos! Şi eu aş vrea să fac ceea ce faci tu! Să călătoreşti, să le spui şi altora lucruri pe care le ştii despre anumite locuri!” Aşa aud spunându-se în jurul meu.  Ceea ce este foarte adevărat:  este frumos  sau mai frumos de atât nu se poate. Dar greutatea din spatele acestei frumuseţi nu o ştie decât cineva care a fost măcar o dată în viaţă ghid. Dificultatea este cu atât mai mare cu cât eşti la început, stai în mijlocul a 30 de oameni, toţi ţintindu-şi ochii către tine şi sorbind vorbele pe care tu, timorat, încerci să le îngâimi. Ştiţi cum se spune … informaţia îşi pierde din credibilitate odată cu creşterea în ierarhie. Încerci să spui unele lucruri şi te gândeşti: ”Oare e bine? Dacă vreunul dintre ei ştie mai bine decât mine şi abia aşteaptă să mă corecteze?”

Lucrul acesta mi s-a întâmplat şi mie acum câteva zile când am fost ghid pentru prima dată în viaţa mea. Un grup de persoane, în marea lor majoritate trecute prin viaţă, cu ochi scrutători, au vrut să viziteze câteva din frumoasele mănăstiri din Bucovina. Nu mă gândeam la altceva decât la faptul că fiecare dintre ei ştie mai bine decât mine ceea ce urmează să le prezint şi că abia aşteaptă să mă vadă roşind când îmi fac observaţii.

De când eram mic aşteptam momentul acesta. Era ceea ce visam şi am încercat să pun foarte mult suflet în această acţiune. Îmi doream să fie totul perfect şi, cu cât înaintam în fapte, cu atât îmi dădeam seama că erau momente în care greşeam şi mă îndepărtam de ceea ce îmi propusesem. Mă uitam la feţele fiecăruia după momentele în care aveam impresia că făcusem câte o boacănă, dar acestea se uitau zâmbitoare la mine şi pline de apreciere sau pline de interes. La început, acest lucru mi-a dat tărie şi mi-a confirmat faptul că boacăna pe care o spuneam nu o ştiam decât eu. Ei o luau ca pe un cuvânt de lege pentru că …”aşa a spus ghidul”. Ulterior au trecut neobservate chiar şi de către mine.

Mi-am recăpătat încrederea în mine şi am mers cu acţiunea până la capăt de parcă făceam lucrul acesta de când mă ştiam. Cu adevărat vă spun că mi se umplea inima de bucurie când venea vreunul dintre turişti şi mă întreba câte un lucru legat de locurile prin care treceam sau chiar şi pentru a mă întreba cât timp  mai avem la dispoziţie până plecăm. Acestea erau momentele în care mă simţeam ghid cu adevărat.

Gândindu-mă la cât de şubred din punct de vedere al moralului am plecat dimineaţă de acasă şi cât de stăpân pe mine m-am întors, nu pot să spun decât că mă bucur că a fost aşa. Tracul urcării prima data pe scenă rămâne mereu întipărit în minte dar …  până la urmă … totul are un început!

Related posts

• Ce mai fac Mănăstirile din Bucovina? (0)
• “Paris – o adevărată plăcere” (0)
• Vrei să îţi petreci weekendul la Casa Doamnei din Voroneţ? (0)
• Târgul de Vacanţe (0)
• Sunt sau nu sunt ghid? (5)

Vineri și sâmbătă am fost într-un tur de mănăstiri în Bucovina. Nu mai fusesem de câțiva ani pe la mănăstiri, așa că am luat o mașină cu 7 locuri, 6 colegi de la Icar (Alexandra, Andrei, Mădălin, Nicoleta, Sandrino și Silviu) și am plecat în recunoaștere. Prima oprire: Cacica – Biserica Catolică și Mina. E o zonă frumoasă și liniștită, iar Mina merită vizitată. Drumul până acolo e destul de denivelat din cauza alunecărilor de teren, însă dacă mergi cu grijă ajungi în siguranță.

Am continuat cu Humorul. În Mănăstire era slujbă iar turnul era în reconstrucție, așa că am tras câteva cadre pe afară și am pornit spre câteva pensiuni, pentru a cunoaște mai bine piața pentru clienții noștri. Recomandăm neapărat Casa Paradis 3*, exact lângă Mănăstirea Humor, și Pensiunea Elegance 4*, un pic mai izolată și mai intimă.

În Humor am tras câteva cadre și cu partenerii noștri, Hotel Best Western Bucovina, după care am mâncat la Cramă, în drum spre Voroneț.

Voronețul ne-a lăsat mirați pentru starea în care se află și pentru albastrul de Voroneț care de fapt nu mai este albastru de Voroneț. Și acolo am găsit slujbă și reconstrucții, așa că am plecat mai departe. Recomandăm și pensiunea Perla Brazilor din apropiere de Vama, unde ospitalitatea vă va face să rămâneți pentru multe zile și să reveniți cu drag.

Cel mai mult ne-a plăcut la Mănăstirea Moldovița, care ne-a impresionat prin căldură sufletească și bucurie. E un loc din care îți este greu să mai pleci, iar când o faci pleci cu zâmbetul pe buze deoarece te încarci de energie pozitivă.

Trebuie neapărat să urcați și pe dealul din spatele Mănăstirii Moldovița și să vedeți ruinele vechii mănăstiri aflate la 15 minute depărtare. E o zonă în care merită din plin să petreci câteva clipe.

La Mănăstirea Sucevița nu am stat foarte mult deoarece vremea era deja urâtă iar atmosfera nu era deloc ca la Moldovița.

Așa că, după o zi plină, am făcut câteva cumpărături și ne-am îndreptat spre cazare, la Casa Valentin din Sucevița. Ne-am simțit bine, însă se putea mult mai bine și nu aș putea spune că o voi recomanda clienților noștri. Pensiunea era într-o stare destul de proastă și se vedea că nu este îngrijită. Ce am mai văzut în zonă și am recomanda ar fi Casa Rareș și Pensiunea Țara Fagului, însă nu și Casa Valentin.

A doua zi, pe o vreme destul de mohorâtă am pornit din nou la drum. Am oprit prima dată la Marginea, la Atelierul de Ceramică de unde am cumpărat multe obiecte extrem de frumoase și am putut vedea efectiv cum se fac vasele.

Am mers mai departe la Mănăstirea Putna care e de departe ceva aparte, cunoscându-se diferența dintre o mănăstire de maici și una de călugări. Destul de rece, și nu doar din cauza vremii, Putna este Mănăstirea cu cele mai stricte reguli.

De la Putna am mers un pic spre dreapta, pe un drum neasfaltat și cu multe gropi pentru a vedea Chilia lui Daniil Sihastru. Încărcat de istorie, locul nu mai este ce a fost, însă merită vizitat pentru poveste și pentru peisaj.

La prânz ne-am oprit în Rădăuți, unde am mâncat în centru la Restaurantul Național. Este genul de restaurant cu mâncare tradițională pe care îl recomanzi tuturor cunoscuților care au vreodată drum prin Rădăuți. Mâncare multă, ieftină și delicioasă, atmosferă tradițional românească și gazde primitoare. Trebuie neapărat să mâncați la Restaurantul Național când ajungeți în Rădăuți.

Lângă restaurant, un alt loc indicat de vizitat este Muzeul Etnografic în care veți vedea lucruri extraordinar de frumoase din trecutul românesc. Tot acolo îl puteți întâlni și pe faimosul Florin Colibaba și superbele sale opere de artă.

Mai departe am punctat de asemenea Mănăstirea Bogdana, aflată la 100 m de Muzeu, și Mănăstirea Dragomirna, aflată la 15 km de Suceava. Am trecut bineînțeles și pe la Cetatea de Scaun din Suceava unde era montat și cel mai mare ou de Paște. Din păcate Muzeul Satului era închis, însă dacă ajungeți acolo trebuie neapărat să îl vizitați.

Am încheiat traseul nostru la Fălticeni, unde Sandrino a avut primul vernisaj foto la Muzeul Irimescu. După puțină socializare am vizitat ferma de iepuri și fabrica de sticlă a tatălui său, domnul Sorin Ignia. Asta după ce am mâncat o plăcintă delicioasă la mama lui. Trebuie neapărat să vedeți iepurii domnului Ignia. Sunt de o rasă specială – Argintiu Francez – și sunt extrem de blănoși și mari. Sunt și de vânzare așa că puteți fi și fericiții proprietari ai unui superb iepure argintiu francez.

Terminând seara într-o manieră prietenească, am pornit spre casă bucurându-ne de o excursie reușită. Așa că dacă sunteți doritori de un traseu la Mănăstiri vă stăm la dispoziție cu drag.

Related posts

• Descoperă Bucovina cu Best Western (1)
• Visit Humor (1)
• Vrei să îţi petreci weekendul la Casa Doamnei din Voroneţ? (0)
• Săptămâna Turismului la Iaşi (4)
• România există ca destinaţie turistică (1)

De când am intrat în echipa Icar am vrut să pun în practică un gând mai vechi de-al meu. Aflându-mă în mediul academic de ceva vreme, am înţeles foarte bine nevoia studenţilor de a intra în companii şi de a realiza stagii de practică. De aceea, am organizat un program de internship cu interviuri, selecţie şi probe practice. Din peste 100 de aplicanţi, am ales 12 tineri entuziasmaţi şi cu foarte mare potenţial. „La creme de la creme” cum se amuză unii dintre ei.

A trecut deja o lună şi ei s-au implicat în activităţi diverse, au participat la evenimente, au fost plecaţi în diferite oraşe sau ţări şi au învăţat o mulţime de lucruri noi – de la cum se răspunde la telefon până la cum se calculează un traseu turistic.

Între timp, i-am rugat să conceapă câte un text mic de prezentare a fiecăruia şi, alături de câte o fotografie, am postat informaţiile pe pagina de Internship. Dacă îi cunoaşteţi, dacă îi simpatizaţi, dacă îi sprijiniţi şi vreţi ca unul anume să câştige job-ul la Icar şi excursia la mare, aveţi posibilitatea de a-i vota în sidebar-ul din stânga. Urmăriţi-le evoluţia şi comentaţi-le acţiunile. Ei vă vor ţine la curent cu tot ceea ce fac.

Related posts

• Rezultate finale Internship (13)
• Internship? Avem la Icar Tours! (5)
• Internship (0)
• Din nou in cautare de interni pasionati de Turism si Relatii Publice (10)
• Căutăm interni pasionaţi de Turism şi Relaţii Publice (51)