Vila Lostrița, „lacul de argint” și Buhalnița

Nu ați auzit probabil de Buhalnița! Mare păcat! Este un sat pitoresc din județul Neamț, aflat chiar pe malul lacului Izvorul Muntelui, cunoscut însă de cei mai mulți dintre români ca Lacul Bicaz.

Am poposit la Buhalnița într-o noapte de octombrie. Microbuzul nostru a ajuns în comuna Hangu, a intrat în satul cu nume ciudat, a coborât pe întuneric o pantă abruptă și s-a oprit apoi în parcarea largă și luminată a vilei de trei stele, Lostrița. Era târziu și nu am putut vedea prea multe.

Am intrat, ne-am cazat în camerele spațioase și curate ale vilei cu nume de pește răpitor, obișnuit cu apele repezi de munte. A urmat apoi o masă copioasă în restaurant, cină târzie servită la doi pași de flăcările unui frumos șemineu de piatră. Mi-a plăcut din prima „Lostrița” dar lucrurile bune abia începuseră să apară…

A doua zi dimineață, pe la 7 și ceva, am înțeles cu adevărat care era adevărata comoară a vilei despre care auzisem atâtea lucruri bune.

De la fereastra camerei am avut parte de o priveliște ce îți taie pur și simplu răsuflarea: Înaintea ta ți se înfățișează, în toată splendoarea sa, frumosul lac Izvorul Muntelui. Verdele pădurii aruncă reflexii stranii în apele argintii ale lacului. Nori albi și pufoși plutesc deasupra luciului de apă, încercând, fără succes, să acopere cu „mantiile” lor vârful semeț al Ceahlăului. Și pe lângă toată această bogăție de culori te surprinde liniștea, o mare liniște ce ți se pogoară în suflet și care îți induce o stare de calm pe care nu ai mai simțit-o de mult, sau poate niciodată…

Din când în când, doar vântul cu aripile sale largi mai sparge din tăcere, cântând șoptit printre ramurile brazilor falnici. Peisajul este mirific și poți petrece zeci de minute admirând cu nesaț priveliștea, în timp ce tragi în piept aerul curat pogorât de pe culmile albe ale munților.

Mai târziu am aflat că ai parte de aceeași priveliște extraordinară, din oricare din camerele în care te-ai caza.

Izvorul Muntelui este un lac de acumulare aflat pe cursul mijlociu al râului Bistrița. Fiecare așezare aflată pe malul său își are propriul farmec, dar eu personal, m-am simțit legat de Buhalnița, al cărui nume încă nu știu ce origine are, ce poveste ascunde. Mi-am promis că voi afla mai multe la următoarea mea vizită.

Buhalnița este un sat vechi de peste jumătate de mileniu… Ștefan cel Mare a ctitorit aici o mânăstire de lemn, apoi, în veacul al 17-lea, vodă Miron Barnovschi a construit peste ea o mânăstire și mai mândră, din piatră. Biserica din Buhalnița există și astăzi, dar nu pe locul ctitoriei din Evul Mediu, ci mai la deal, unde a fost mutată în 1958, când s-a construit lacul de acumulare.

Cei mai mulți dintre turiștii de la Lostrița își petrec vacanța pescuind în apele bogate ale lacului sau plimbându-se cu barca pe undele sale.

Alții, mai puțin statornici, preferă să bată drumurile Neamțului, pentru a vedea toate obiectivele acestui tărâm minunat. Orașul ce dă numele județului se află la doar 50 de kilometri distanță. Ajungi așadar ușor la Cetatea Neamț, la Mânăstirea Neamț, la Mânăstirea Petru Vodă, la Poiana Largului.

Oriunde te-ai duce, spre seară, musai trebuie să te întorci la Vila Lostrița, să ieși pe balconul restaurantului și să te bucuri de un apus minunat, așa cum doar aici, pe malul lacului umbrit de Ceahlău, poți avea parte…

sursă foto – Roxana Murat

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *